Dermatita atopică

06-03-2021

Dermatita atopică este o afecțiune inflamatorie cronică, caracterizată prin piele uscată și prurit, mai frecventă în rândul copiilor, afectând 5-20% dintre aceștia (în diferite populații) și 2-10% dintre adulți. Aproximativ 60% din cazuri debutează până la vârsta de 1 an și 85% din cazuri până la 5 ani. Are o evoluție în pusee, necesitând strategii de tratament pe termen lung. În formele moderate și severe, afectează semnificativ calitatea vieții pacienților dar și a părinților care ingrijesc copiii cu dermatită atopică.


i.php?p=Dermatita_atopica(1).jpg
Cauza dermatitei atopice nu este complet cunoscută, însă sunt incriminați mai mulți factori care joacă un rol în declanșarea ei:
  • Predispoziția genetică- este asociată frecvent cu istoric familial de dermatită atopică, rinită alergică sau astm (70% dintre pacienți au istoric familial de atopie);
  • Alterarea barierei cutanate- prin reducerea producției de filagrina, prin scăderea nivelului de ceramide și creșterea pierderii transepidermice de apă (deshidratare);
  • Factori imunologici;
  • Aeroalergeni- acarieni și polenuri;
  • Factori infecțioși- Staphylococcus aureus, Streptococcus de grup A, fungi (candida);
  • Alimente- ouă, lapte, alune, soia, pește și grâu;
  • Factori fizici- temperaturi extreme (poate să apară o agravare iarna și o ameliorare vara);
  • Îmbrăcămintea de lână;
  • Stresul.

Manifestări clinice


Simptomatologia este variată, principalul simptom prezent constant este pruritul (mâncărimea pielii) care declanșează un cerc vicios: prurit- scărpinat- erupție cutanată- prurit- scărpinat. 

Leziunile cutanate pot să fie:
- Acute- plăci eritematoase, slab delimitate, cu sau fără scuame, pielea este uscată și crăpată (xeroză cutanată);
- Cronice- pielea se îngroașă cu accentuarea cadrilajului normal al pielii (lichenificare).

Aspectul și distribuția leziunilor diferă în funcție de vârsta pacientului, astfel au fost descrise 3 tipuri clinice de dermatită atopică:
  • Dermatită atopică infantilă- simptomatologia debutează între 2 luni și 2 ani și constă în leziuni roșii, cu mici vezicule, scuame, exudat, cruste umede și fisuri localizate la nivelul feței (obraji, frunte, scalp), trunchiului, membrelor, fără afectarea zonei scutecului;
  • Dermatita atopică a copilului- debutează între 4 și 10 ani cu papule și plăci lichenificate, cu eroziuni și cruste, localizate în zonele flexurale (coate, genunchi, încheieituri, pliurile gâtului); se poate asocia cu eritem și edem periocular;
  • Dermatita atopică a adolescentului și adultului- debutează după vârsta de 12 ani, leziunile fiind uscate, lichenificate, localizate la nivelul pliurilor (gât, axilă, plica cotului, pliul inghinal, subfesier, în spatele genunchilor), feței, gâtului și toracelui posterior.


Alte elemente posibil întâlnite în dermatita atopica sunt pielea uscată (aspră la atingere), alergii și intoleranțe alimentare, alergii respiratorii,  tendința la infecții cutanate,  cheilita (zăbăluța), conjunctivite recurente, pigmentarea pielii de sub ochi, pitiriazis alba (pete albe fixe), intoleranța la lână și teste pentru alergii pozitive.

Factorii favorizanți ai episoadelor de dermatită atopică pot fi: alimentele, alergenii din aer, alergenii de contact, iritanți cutanați, infecțiile, stresul și schimbarea anotimpurilor. 

Diagnostic


Diagnosticul dermatitei atopice este de cele mai multe ori unul clinic. Testele alergologice sunt indicate mai ales in formele severe de dermatită atopică. Alimentele pot exacerba dermatita atopica, de aceea dietele de excludere pot fi indicate, însă sub monitorizarea atentă a dezvoltarii copiilor. Dietele de excludere nu sunt indicate în cazurile clinic ușoare de dermatită atopică.

Complicații și evoluție


Cele mai frecvente complicații ale dermatitei atopice sunt suprainfecțiile secundare (bacteriene, virale, fungice).

Evoluția bolii este variabila, cu perioade de acutizare și de acalmie. În absența tratamentului leziunilor pot persista luni sau ani de zile. În 40% din cazuri se înregistrează remisiune spontană în perioada copilăriei. Între 30-50% dintre copiii cu dermatită atopică pot dezvolta astm sau rinită alergică pe parcursul vieții. Majoritatea pacienților prezintă dispariția sau ameliorarea simptomatologiei la vârsta adultă.

Tratament


Având în vedere că dermatita atopică nu poate fi vindecată, scopul este menținerea sub control a bolii și menținerea calitatății vieții pentru pacient și familie. Tratamentul constă în evitarea factorilor declanșatori, ceea ce implică o evaluare alergologică riguroasă, efectuându-se teste alergologice cutanate, atât Prick, cât și Patch, dar și teste de tip IgE specifice sau teste de provocare. Avem ca scop controlarea pruritului, reducerea inflamației și refacerea barierei cutanate. Menținerea sub control a bolii constă în refacerea barierei cutanate prin utilizarea emolientelor, evitarea iritanților cutanați și efectuarea unui tratament specific antiinflamator în perioadele de acutizare.